Gazele offshore ale României reprezintă o poveste care mai provoacă și azi suspine la Budapesta. Ungaria se consideră trădată de austrieci, dar mai ales de americani în chestiunea gazelor offshore din Marea Neagră, descoperite în apele teritoriale române.
Peter Szijjarto, ministrul de Externe, a reacționat cu privire la acest subiect într-o declarație acordată hirado.hu. El a vorbit în presa de la Budapesta spunând că Ungaria a fost lăsată de izbelişte de o companie americană şi una austriacă.
Și asta după ce contractul de achiziţie a gazelor fusese deja semnat de toate părțile implicate.
Descoperirea uriașelor zăcăminte de gaze naturale în Marea Neagră, cel puțin 40 de miliarde de metri cubi, dar ar putea fi până la 200 de miliarde!, a făcut ca multe țări să se arate interesate de proiect. Se spune că România are acolo suficiente gaze pentru a acoperi necesarul total pe cel puțin 10 ani, ba iar și rămâne de vânzare.
Proiectul BRUA (de la inițialele țărilor participante – Bulgaria, România, Ungaria și Austria) trebuia să transporte gazul din Marea Neagră spre statele europene, iar tăierea panglicii era programată pentru 2019. Dar, așa cum întâmplă deseori când este vorba de mari proiecte de infrastructură, tot felul de controversate au blocat avansarea lucrării. În cazul de față, e vorba despre o dispută ungaro-română pe tema legislației noastre privind exploatarea gazelor offshore și cantitatea de gaz ce urmează a fi livrată Ungariei prin conducta BRUA.
Acum patru ani, Kristóf Terhes, directorul companiei maghiare de transport de gaz (FGSZ), a cerut autorităților de la București să adopte legea exploatărilor offshore și să livreze Ungariei cantitatea solicitată de vecinii noștri, 4,4 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Ministrul de Externe, Peter Szijjarto, a mers chiar mai departe și a plusat: „Prin amânările ei, România ar periclita securitatea energetică din regiune”.
Evident, autoritățile de la București au respins acuzațiile, ba chiar i s-a reproșat Budapestei că nu își respectă obligațiile asumate privind construirea conductei conductei BRUA. Concret, maghiarii n-au mai vrut să construiască o conductă ce trebuia să conecteze BRUA cu nodul energetic austriac Baumgarten, argumentul lor fiind că au suficiente legături prin Slovacia, care ar putea transporta gazul românesc mai departe în Europa.
În 2019, oamenii lui Viktor Orban au mers cu jalba-n proțap la Casa Albă pârând România partenerilor americani din NATO.
Prezent la un eveniment în State, şeful diplomaţiei maghiare spunea: „Vă pot spune că sunt patru aliați de care depinde dacă putem sau nu să ne diversificăm resursele energetice. Patru aliați – Statele Unite, România, Croația și Austria. De ce? Pentru că în România este un depozit imens de gaz în Marea Neagră pentru care Exxon și OMV au dreptul de exploatare. Au luat o decizie finală în ce privește investiția în infrastructură? Nu. Noi avem infrastructura necesară? Da. Ceea ce lipsește este o decizie americano-austriacă pentru a exploata aceste gaze și care mai apoi să fie exportate în Ungaria. Bineînțeles, cele două companii, americană și austriacă, nu sunt mulțumite de legislația românească, se plâng întotdeauna de acest lucru”.
Între timp, gigantul american ExxonMobil s-a retras din această afacere și a vândut României participația sa la proiectul Neptun Deep.
Legat de exportul către Ungaria a gazelor românești extrase din Marea Neagră, subiectul a rămas, pentru moment, „înghețat”. Asta, deși Orban s-a lăudat că trei companii maghiare au câştigat o licitaţie pentru gazele din România: „În scurt timp vom semna un acord care ne va permite ca, în următorii 15 ani, să importăm peste patru miliarde metri cubi de gaze naturale din România”.
Exploatarea gazelor din Marea Neagră a început, iar România va beneficia, în 2023, de un miliard de metri cubi de gaze. „Exploatarea gazelor din Marea Neagră a început de către cei de la compania Black Sea Oil&Gas”, a spus ministrul Virgil Popescu.